„Fiecare femeie din lume, e liberă să se folosească de drepturile sale, să dispună de propriile resurse și să trăiască în siguranță, fără riscuri pentru sănătatea și viața sa”.
La etapa actuală de dezvoltare socială, drepturile și libertățile de bază ale unei persoane sunt definite ca condiții obiective, condiții ale vieții umane, fără de care o persoană nu poate exista. Principala trăsătură a statului de drept constă în prioritatea drepturilor și libertăților cetățeanului. Republica Moldova recunoaște inviolabilitatea acestor drepturi și libertăți.
Acordarea de către organizațiile non-guvernamentale a asistenței profesionale sociale, medicale, psihologice și juridice pentru beneficiarii lor, de cele mai dese ori este strâns legată cu petrecerea diferitor evenimente, desfășurarea cărora are la bază protecția onoarei și demnității cetățenilor, respectarea drepturilor și libertăților civile, precum și interesele protejate prin lege.
O echipă de profesioniști și de persoane care au o gândire similară, care au mulți ani de experiență în a ajuta pe cei aflați în nevoie, care împărtășesc valori spirituale și morale comune, speră că secolul XXI va fi un timp de unire a popoarelor, de solidaritate universală a oamenilor care au diverse credințe și viziuni asupra lumii, culoare a pielii și formă a ochilor, diferite abilități și restricții.
Este important să fim toți oameni, fiecare dintre noi are suflet, toți suntem capabili să iubim, să experimentăm frumosul, să fim prieteni unul cu celălalt.
ASOCIAȚIA NOASTRĂ OFERĂ SPRIJIN PROFESIONAL PERSOANELOR CARE SE AFLĂ ÎN DIFICULTATE PRIN URMĂTOARELE PROGRAME:
Susține organizația noastră!
Activitățile organizației noastre depind adesea de surse externe. Bugetele limitate nu permit să-i ajutăm pe toți cei care au nevoie sau să depășim limitele activității proiectului. În plus, există multe costuri care nu sunt acoperite de bugetul proiectului sau sunt parțial acoperite (de exemplu, închirierea unui spațiu, plata facturilor). Există și cheltuieli neprevăzute.
Ne exprimăm recunoștința tuturor persoanelor care înțeleg nevoia serviciilor și programelor noastre. Avem nevoie de sprijinul vostru. Împreună putem schimba destinul cuiva.
BC MOLDINDCONBANK S.A. Fil. Ocnita
IBAN: MD76ML000000002251760743
BC: MOLDMD2X360
Denumirea beneficiarului: AO Stimul
Valuta contului: MDL
Ultimele știri și evenimente
Asociația Obștească „STIMUL” anunță concurs de selectare a unei companii de Audit
Asociația Obștească „STIMUL” în cadrul implementării proiectului „Issues Affecting Women - Probleme ce afectează femeile”, finanţat de către ARC Contract...
„Sunt profesoară și îmi era rușine să spun că soțul mă bate.” O istorie despre 12 ani de violență tăinuită
Este profesoară și timp de 12 ani, a trăit în tăcere alături de un soț violent, de teama de a...
Violența împotriva femeilor și fetelor are diferite forme
Șapte din zece femei cu vârsta cuprinsă între 18 - 74 de ani, care au avut vreodată un partener, au...
Stop Violența
Activități de informare și sensibilizare a cetățenilor Violența în familie este orice act vătămător, fizic sau emoțional care are loc între...
Безопасность услуг с точки зрения предотвращения насилия
30 ноября Международная НПО Plan International (сайт: https://plan-international.org) организовала в Бельцах тренинг для "Союза за справедливость и здоровье" (Бельцы) и ...
Fiecare femeie și fată are dreptul la o viață fără violență!
Statisticile din Moldova arată că 95% dintre cazurile de violență sunt săvârșite de către bărbați și îndreptate către femei. Violența...
БУДУЩЕЕ СКРЫЛОСЬ В ТУМАНЕ?
Двадцатипятилетняя Ангелина состояла в отношениях, которые для всех окружающих и для нее самой выглядели вполне нормальными и здоровыми. Только спустя несколько...
PREVENIREA ŞI COMBATEREA VIOLENŢEI ÎN ŞCOLI
În sistemul educaţional, libertatea individuală este greşit înţeleasă atât de către elevi, cât şi de către profesori şi părinţi şi...
Каждый человек, испытывающий домашнее насилие, должен иметь свой план действий, чтобы справиться с проявлениями насилия
Каждый человек, испытывающий домашнее насилие, должен иметь свой план действий, чтобы справиться с проявлениями насилия. Несколько советов по обеспечению своей...
Până acum am ajutat:
într-o situație
dificilă de viață
maturi
și în vârstă
din familii
INFORMAȚII UTILE
Publicațiile noastre
Poveștile beneficiarilor noștri
Mărturiile sincere, vieți schimbate și recunoștință pentru munca noastră sunt ceea ce le unește pe femeile care au fost ajutate.
Elena S., 36 ani
Când soțul m-a lovit prima dată, l-am crezut că mai mult nu se va repeta. El își cerea iertare atât de înflăcărat, mi-a spus că e din dragoste și gelozie, de frică să nu mă piardă. L-am înțeles, l-am iertat și mă străduiam să nu-i dau pricini să fie gelos. Dar peste un an, s-a repetat. De data asta cu foarte multă cruzile. Am fost internată în spital. Toți îmi spuneau să-l las. Și eu asta vroiam, dar lacrimile din ochii lui, florile, cuvintele de dragoste m-au determinat să continui căsnicia. Apoi au apărut copiii, 3 unul după altul. Bătăile devenise un ritual, deja învățasem să-l cunosc foarte bine și intuiam când asta se poate întâmpla și fugeam din casă. Când erau copiii mici era mai complicat, mai apoi era mai simplu, copiii se duceau pe la vecini, iar eu mă ascundeam cum puteam: prin grădini, prin șoproane. Reveneam acasă când deja dormea, iar a doua zi dimineața parcă nici nu se întâmplase nimic. Și tot așa 15 ani. Până când într-o zi nu m-a întrebat fiica mai mare: „De ce-i dai voie să te bată așa?” Întrebarea m-a deșteptat. Da, îi dau voie. Odată ce nu întreprind nimic, înseamnă că-i dau voie. Și într-o zi am apelat 112. Venise acasă prea târziu, deja dormeam și n-am fost pregătită de ce s-a întâmplat mai apoi. M-am trezit de la o lovitură peste față. Apoi au mai urmat. Când am reușit să mă smulg din casă, imediat am apelat Serviciul de Urgență. Era după miezul nopții, dar polițiștii au venit foarte repede. El era indignat și surprins. Cum de-am îndrăznit?! Dar ceea ce a urmat pentru mine a fost și mai surprinzător. A fost aplicată ordonanța de protecție pentru 10 zile, în care el a stat la părinții lui. Iar eu am fost invitată la AO „Stimul”. În sfârșit aici am înțeles de ce suport toate astea și cum să fac să rup lanțul acesta nenorocit. Am mai înțeles că el nu se va schimba nici odată benevol. Asta pe mine mă doare când mă bate, dar pentru el e o satisfacție. Acum suntem în proces de divorț. Nu mi-a fost ușor să mă decid, dar fetele din „Stimul” m-au încurajat că mă vor susține, indiferent de ce decizie voi lua. Acum frecventez odată în săptămână ședințele de consiliere. Asta mă ajută să fiu tare și optimistă. Mi-e necaz de una, de ce n-am apelat mai devreme? 15 ani de calvar puteau fi opriți.
Victoria L., 41 ani
Despre AO „Stimul” am aflat de la o prietenă de a mea. Odată mă văzuse foarte necăjită și m-a întrebat ce am. Mi se adunase atâta durere în suflet, încât i-am povestit totul pe șleau. Ea a rămas uimită: „Credeam că atât de bine vă înțelegeți. El pare atât de liniștit.”. Desigur, comparativ cu alte femei, pare că nu aveam de ce mă plânge: soțul e harnic, muncește, aduce bani la casă, nu mă bate, dar… uneori atât de tare doare cuvântul. Și acest control continuu: „de ce așa greu ai ajns acasă de la muncă?”, deși poate mă rețineam cu vre-o 5-10 minute pentru a intra la magazin; „ce treabă ai atât la părinți?”, deși mă duceam la ei doar în ziua de duminică, pentru vre-o 2 ore, mai mult nu-mi permiteam, pentru a evita scandaluri; „cât se poate să vorbești la telefon?”, dacă discuția era mai lungă de un minut… Nu-mi amintesc când au început toate, pare că la început nu era așa. Dar deja am obosit de controlul lui continuu, critica, insultele. Am devenit nervoasă și îi răspundeam răstit, fapt care adăuga motive pentru ceartă. Când prietena mi-a recomandat să mă adresez în AO „Stimul”, la început am ezitat. Nu-mi puteam închipui cum voi povesti unor persoane necunoscute durerea mea. Și apoi, ce poate să mă sfătuie o persoană care nimic nu știe despre viața mea. Îmi era frică că voi fi învinuită, cum mă învinuiește și soțul mei, că sunt o nerecunoscătoare, că am bărbat bun, dar o caut pe naiba. Dar după o ceartă înverșunată, am ieșit din casă și picioarele singure m-au dus pe strada Tineretului. Nici nu m-am așteptat că voi fi atât de bine tratată. Eram meru învinuită că arăt mofturi, dar aici am aflat că de fapt asta e o formă de violență psihologică, care are un impact negativ pentru sănătatea atât fizică cât și psihologică. Treptat, vorbă după vorbă, am aflat de ce se întâmplă toate acestea în viața mea, am înțeles că suferințele din copilărie, când tatăl vitreg mă învinuia pentru orice, chiar dacă nu purtam nici o vină, iar mama era mereu de partea lui și al copilului lor comun, toate acestea n-au trecut fără urme. Relația actuală cu soțul meu își are începutul în copilăria mea. Am urmat 3 luni de ședințe de consiliere psihologică. Acum în viața mea toate s-au schimbat. A dispărut frica că voi fi învinuită și acum știu că am dreptul să plec la părinți, să mă rețin la muncă, să comunic la telefon… Și nu mă mai afectează, ca altă dată, insultele soțului. Deși, nici nu mă mai atacă, s-a schombat oarecum și el, exact cum a spus psihologul: „Dacă te schimbi tu, se schimbă toată realitatea ta.”
Maria B., 15 ani
Ceea ce se întâmpla în viața mea, știam că e grav, dar nu știam cum să opresc asta. De câțiva ani mă viola unchiul. Am încercat să-i spun mamei că fratele ei se comportă cu mine nu chiar delicat, își permite prea multe. Mama doar a râs și a zis: „Păi, tu ai crescut în brațele lui, îi ești ca o fiică, ce rău îți poate face?” Când s-a întâmplat prima dată, m-am considerat singură vinovată. Asta a confirmat-o și el. Mi-a spus că l-am sedus cu aspectul meu, deși eram îmbrăcată destul de modesc, eram un copil de 10 ani. La început, ca de obicei, m-a luat de mână, apoi m-a așezat pe genunchii lui și se juca cu buclele din părul meu, despre care spunea că-l scot din minți. Eu mă râdeam și încercam să mă smulg din brațele lui. El se prefăcea că mă scapă, apoi mă prindea din nou. Noi ne jucam, râdeam. În acea zi el a început să mă sărute pe gât. Eu am rămas surprinsă de aceste atingeri și nu m-am opus imediat. Apoi el a devenit foarte agitat, nerăbdător și-mi șoptea să nu-mi fie frică că nu-mi va face nimic rău. Ghipnotizată de șoaptele lui și neînțelegând ce se petrece, nu mi-a ajuns curaj și putere să-l opresc. Când toate s-au terminat, îl priveam năucită. Iar el, parcă a scuze, parcă a învinuire a spus: „Uite ce-ai făcut din mine! De ce nu m-ai oprit?” Trei ani m-am consisderat vinovată și responsabilă de cele întâmplate, de aceea țineam toate în taină. În deosebi, că și mama nu a considerat acest subiect important de al discuta. Abia când aveam 13 ani, la școală s-a discutat despre formele de violență, inclusiv violența sexuală. După activitate m-am aproiat de profesoară și i-am destăinuit taina. Îmi era rușine, dar știam că trebuie s-o fac. Iată după aceasta s-a început calvarul. Familia mă învinuia pe mine, fiindcă de viol e acuzat o rudă apropiată. Fratele mamei a fost reținut și urma să stea în pușcărie, părinții au început să se certe între ei, rudele s-au împărțit în două tabere: unii mă învinuiau, alții mă apărau. Și tot așa timp de 2 ani, cât a durat procesul. Și toată această periopadă am rezistat mulțumită Organizației „Stimul”, angajații cărora au fost mereu alături. Când a trebuit m-au însoțit la procuratură, în judecată și mereu mă încurajau să fiu tare. Și acum, în orice clipă, când îmi este greu, eu știu că dacă le sun sau vin, mereu voi găsi aici o vorbă caldă de susținere și încurajare.